În acest articol

CIT estonian, numit în legea poloneză ryczałt od dochodów spółek, poate fi util unei societăți care păstrează profitul pentru dezvoltare. Avantajul principal este amânarea impozitării profitului care nu este repartizat, dacă societatea respectă condițiile regimului. Totuși, nu este o scutire generală de impozit și nu orice companie cu proprietari români poate beneficia de el. [1] [2]

Acest ghid privește societăți supuse în Polonia impozitării asupra tuturor veniturilor lor. Nu descrie un regim aplicabil direct unui SRL românesc. Înainte de calculul economiei fiscale, trebuie verificat cine deține societatea poloneză, cum este organizată activitatea și ce plăți vor fi făcute către asociați. [1]

Poate beneficia o societate cu proprietari români?

Sunt admise formele enumerate de lege: spółka z ograniczoną odpowiedzialnością, spółka akcyjna, prosta spółka akcyjna, spółka komandytowa și spółka komandytowo-akcyjna. Societatea trebuie să intre în categoria contribuabililor cu sediul sau conducerea în Polonia, supuși aici obligației fiscale asupra tuturor veniturilor. [1]

Asociații trebuie să fie exclusiv persoane fizice. Prin urmare, o sp. z o.o. în care un SRL românesc deține părți sociale nu îndeplinește această condiție, chiar dacă beneficiarii reali ai SRL-ului sunt persoane fizice. Regula privește asociații direcți ai societății poloneze. Cetățenia română a unui asociat persoană fizică nu reprezintă, în sine, o interdicție. [1]

Trebuie verificate și drepturile asociaților în fundații, trusturi ori structuri fiduciare, cu excepția legală privind fundația familială poloneză. Societatea care alege regimul nu poate deține participațiile și celelalte drepturi patrimoniale interzise de art. 28j. O structură de grup necesită, așadar, analiză înainte de alegere. [1]

Ce condiții privind activitatea trebuie respectate?

Mai puțin de 50% din veniturile anului fiscal precedent, calculate cu TVA datorată, pot proveni din categoriile enumerate de lege: creanțe, dobânzi din împrumuturi, partea de dobândă a leasingului, garanții, drepturi de autor sau proprietate industrială și anumite instrumente financiare. Sunt incluse și tranzacțiile cu entități afiliate care nu creează valoare adăugată economică ori creează una neglijabilă. Pentru primul an al unui contribuabil care începe activitatea există o regulă specială. [1]

Regula obișnuită de personal cere cel puțin trei persoane, altele decât asociații, angajate prin contract de muncă, în echivalent de normă întreagă, timp de cel puțin 300 de zile în anul fiscal. Pentru un an fiscal diferit de douăsprezece luni calendaristice consecutive, pragul este de 82% din zile. [1]

Există și o alternativă pentru remunerarea a cel puțin trei persoane pe alte contracte, dar numai cu pragul lunar legal al remunerațiilor și dacă societatea este plătitorul obligat să rețină impozitul PIT sau contribuțiile prevăzute de lege. Simplul fapt că trei colaboratori B2B emit facturi nu dovedește îndeplinirea acestei condiții. [1]

Pentru contribuabilii mici și cei care încep activitatea există facilități distincte privind personalul. Ele nu elimină definitiv cerința: de exemplu, în cazul începerii activității, din al doilea an trebuie crescut anual numărul de posturi cu cel puțin unul, până la atingerea nivelului cerut. [1]

În perioada regimului, situațiile financiare nu pot fi întocmite potrivit standardelor internaționale de contabilitate, în cazurile indicate de lege. Sunt excluse, între altele, anumite instituții financiare și de creditare, contribuabilii care obțin veniturile scutite din zone economice speciale ori în baza unei decizii de sprijin și societățile în faliment sau lichidare. Anumite fuziuni, divizări și aporturi determină excluderi temporare. [1]

Când apare impozitul, chiar fără dividende?

Păstrarea profitului în societate nu înseamnă, singură, repartizarea lui către asociați. Însă legea taxează și alte categorii: profitul folosit pentru acoperirea pierderilor anterioare intrării în regim, profiturile ascunse, cheltuielile fără legătură cu activitatea, anumite modificări ale valorii activelor și operațiunile contabile neînregistrate. Regimul nu elimină TVA, impozitele reținute la sursă sau obligațiile privind contribuțiile. [1]

Profiturile ascunse, ukryte zyski, includ beneficii legate de dreptul la profit, acordate direct sau indirect unui asociat ori unei entități afiliate. Legea menționează expres, de exemplu, împrumutul acordat de societate asociatului și profitul destinat majorării capitalului social. Așadar, o operațiune poate genera taxă chiar dacă nu se numește dividend. [1]

Nu orice plată către un asociat este automat profit ascuns. Trebuie analizate natura beneficiului, legătura cu dreptul la profit și excluderile legale. De exemplu, anumite remunerații beneficiază de o excludere limitată, iar folosirea mixtă a bunurilor are reguli proprii. Contractele, justificarea economică și evidențele trebuie să susțină tratamentul ales. [1]

Ce cote se aplică societății și asociatului?

La nivelul societății, cota este de 10% din baza de impozitare pentru contribuabilul mic și pentru contribuabilul care începe activitatea, respectiv 20% în celelalte cazuri. Statutul de contribuabil mic se raportează la veniturile din vânzări ale anului fiscal precedent, cu TVA, în limita echivalentului a două milioane de euro, calculat după regula legală. Aceste cote nu reprezintă automat sarcina fiscală totală a proprietarului. [1]

Distribuirea profitului poate implica și impozitul pe dividend al persoanei fizice. Legea PIT prevede mecanismul reducerii acestui impozit cu partea relevantă a CIT datorat de societate, dacă sunt îndeplinite condițiile pentru profitul din perioada regimului, evidențiat separat. Calculul trebuie făcut pentru distribuția concretă. [3]

Pentru un asociat rezident fiscal în România, se analizează și convenția Polonia–România, inclusiv efectele MLI, certificatul de rezidență și impozitarea din România. Convenția permite impozitarea dividendelor în ambele state și prevede eliminarea dublei impuneri în condițiile sale. Nu presupune că rata societății poloneze este și rata finală pentru asociatul român. [3] [4] [5]

Cum alegi regimul și ce obligații rămân?

Alegerea se notifică organului fiscal competent prin ZAW-RD, până la sfârșitul primei luni a primului an fiscal în care societatea va aplica regimul. Se poate intra și în cursul anului: la sfârșitul lunii precedente trebuie închise registrele contabile și întocmite situațiile financiare potrivit legii contabilității, apoi registrele sunt redeschise pentru perioada nouă. Notificarea singură nu înlocuiește aceste operațiuni. [1] [2]

La intrare trebuie pregătite ajustările prevăzute de art. 7aa și evidențiate separat profiturile și pierderile din perioada anterioară. Regimul se alege pentru patru ani fiscali consecutivi și se prelungește pentru perioade de câte patru ani, dacă nu este notificată renunțarea în declarația pentru ultimul an al perioadei. [1]

Declarația anuală CIT-8E se depune electronic până la sfârșitul celei de-a treia luni a anului fiscal următor. Impozitul pentru profiturile ascunse și cheltuielile fără legătură cu activitatea este însă datorat până în ziua de 20 a lunii următoare operațiunii. Pentru profitul repartizat, legea stabilește un termen diferit, legat de anul hotărârii de repartizare. Amânarea taxării profitului păstrat nu înseamnă lipsa raportărilor sau a tuturor plăților periodice. [1]

Condițiile trebuie urmărite pe întreaga perioadă. De exemplu, schimbarea structurii asociaților într-un mod incompatibil cu art. 28j poate duce la pierderea dreptului cu efect de la sfârșitul anului fiscal precedent. Ieșirea nu transformă automat profitul acumulat într-un profit scutit; legea păstrează reguli pentru repartizarea lui ulterioară. [1]

Cinci verificări înainte de decizie

  1. Verifică proprietarii direcți, participațiile societății și forma juridică. Dacă asociatul este un SRL românesc, această structură nu îndeplinește condiția privind persoanele fizice. Nu modifica structura numai pentru o cotă de impozit, fără analiza întregii tranzacții. [1]
  2. Testează veniturile și personalul pe documente: tipurile de venit, TVA, contractele, normele, zilele și rolul societății ca plătitor al reținerilor. Verifică exact facilitatea aplicabilă, dacă societatea este mică sau începe activitatea. [1]
  3. Compară fluxul de numerar în regimul obișnuit și în CIT estonian, incluzând investițiile, dividendele, plățile către asociați și obligațiile de intrare. Analizează separat situația fiscală a persoanei fizice rezidente în România. [1] [3] [4] [5]
  4. Pregătește calendarul și contabilitatea înainte de ZAW-RD. Separă profiturile istorice, identifică ajustările, fixează termenele pentru declarații și desemnează persoanele responsabile de verificarea operațiunilor cu asociații. [1]
  5. Monitorizează condițiile după intrare. Înainte de schimbarea asociaților, de un aport, de o fuziune sau de distribuirea profitului, verifică efectele asupra regimului și termenelor de plată. [1]

Ai în vedere CIT estonian pentru societatea ta?

Cabinetul de avocatură Stan-Otasevici oferă asistență juridică în limba română pentru antreprenorii care desfășoară activități în Polonia. O analiză a structurii juridice, coordonată cu verificarea fiscală și contabilă, ajută la stabilirea condițiilor de intrare și a obligațiilor ulterioare.

Acest articol are caracter informativ și nu înlocuiește analiza juridică, fiscală și contabilă a unei situații concrete. Sursele și dispozițiile folosite au fost verificate la 2 octombrie 2026. Modificările cu intrare în vigoare ulterioară nu sunt prezentate ca reguli deja aplicabile.

Contactează cabinetul

Surse oficiale și temeiuri legale

  1. [1] Legea poloneză privind impozitul pe profit al persoanelor juridice

    Art. 3 alin. 1, 4a pct. 10, 7aa alin. 1–2, 28f, 28h alin. 3, 28j, 28k, 28l alin. 1, 28m, 28n alin. 1, 28o alin. 1, 28r alin. 1–2 și 28t alin. 1. Text actual ELI, verificat la data consultării.

  2. [2] Ministerul Finanțelor din Polonia: informații de bază despre CIT estonian

    Pagina oficială despre condiții, ZAW-RD, cote și termene. Actualizată la 24 aprilie 2026; confruntată cu textul actual al legii CIT.

  3. [3] Legea poloneză privind impozitul pe veniturile persoanelor fizice

    Art. 30a alin. 1 pct. 4, alin. 2 și 19: dividende, convenții fiscale, certificatul de rezidență și reducerea PIT aferentă profitului din perioada CIT estonian.

  4. [4] Convenția fiscală Polonia–România din 23 iunie 1994

    Textul autentic publicat în Dz. U. 1995, nr. 109, poz. 530. Art. 10: dividende; art. 25: evitarea dublei impuneri. Se citește împreună cu modificările aplicabile prin MLI.

  5. [5] Polonia–România: textul sintetic al convenției și MLI

    Document comun publicat de Ministerul Finanțelor. Material informativ auxiliar privind efectele MLI; nu înlocuiește textele autentice ale convenției și MLI. Vezi art. 10 și 25.

Instrumente oficiale

Articole conexe

Lista Albă TVA din Polonia pentru firmele din România →PSA în Polonia și capitalul de 1 PLN →B2B sau contract de muncă în Polonia? →
Toate articolele